Descriere

Născut în Transilvania, la Sibiu, pe 25 iunie 1894, Hermann Oberth face parte dintr-o familie de sași transilvăneni cu mare deschidere spre noile cuceriri științifice.

El frecventează gimnaziul umanist din Sighişoara, cunoscut ca Şcoala din Deal. Liceanul de 12 ani citește cu înfrigurare cărțile lui Jules Verne: De la Pământ la Lună şi Călătorie în jurul Lunii, care îi trezesc curiozitatea și dorința de a cunoaște cosmosul, determinându-l să caute soluții practice pentru a ajunge în spațiu. Astfel, în 1908, Oberth, în vârstă de numai 14 ani, găseşte soluţia: racheta. De atunci înainte, drumul vieții sale este predestinat: el devine cel care descoperă racheta spațială și viața lui se dedică în întregime deschiderii unei largi perspective spre spațiile infinite, în folosul semenilor lui. În mod incontestabil, el este o personalitate universală care nu poate fi revendicată de un popor sau o țară anume, și totuși, putem spune cu mâna pe inimă că el și-a extras seva și geniul din pământul și spiritualitatea Transilvaniei, făcând primii pași ai vieții pe pământ românesc. Activitatea desfășurată de el în Mediaș și Sighișoara ca profesor de fizică şi de matematică, de inventator, a pus amprenta asupra culturii transilvane a începutului de secol 20.

În onoarea lui Hermann Oberth, cel care a făcut primul pas către Lună, instituții de învățământ și străzi din Transilvania au primit numele său. Și suntem mândri că, deși de-a lungul vieții sale drumul l-a purtat pe renumitul „părinte al navigației spațiale” prin multe locuri de pe Pământ, în cele din urmă, patria sa rămâne România.

Editura Sens


Hermann Oberth a fost primul care, în legătură cu ideea unei adevărate călătorii în spaţiul cosmic, a pus mâna pe rigla de calcul şi a prezentat concepte şi proiecte de construcţie prelucrate numeric. El descrie cu claritate profetică toate elementele esenţiale ale rachetelor noastre mari de astăzi, pe care unii contemporani le consideră adesea drept invenţii ale ultimilor ani. În afară de aceasta, el a dezvoltat bazele teoretice pentru principiul şi modul de lucru al rachetelor cu combustibil lichid, precum şi metodele de comandă ale acestora. […]

 […] Începerea cuceririi spaţiului cosmic cu aparate construite de mâna omului şi de către omul însuşi este o intenţie ale cărei consecinţe noi astăzi încă nu le putem aprecia pe deplin. Succesele noastre de până acum, care şi-au găsit expresia vizibilă în aselenizările cu echipaj uman, în coborârile line pe suprafeţele planetelor din sistemul nostru solar şi în staţiile orbitale locuite, au furnizat cele mai valoroase cunoştinţe despre condiţiile ambientale din afara atmosferei terestre, despre constituţia Lunii şi a planetelor noastre învecinate. Momentul dramatic în care omul a pus pentru prima oară piciorul pe un alt corp ceresc a fost un nou punct culminant în istoria omenirii, un punct culminant ale cărui baze şi premise le-a creat Hermann Oberth.

Numeroasele onoruri, de care a avut parte de mulţi ani în ţară şi în străinătate, exprimă cel mai bine prestigiul de care se bucură el în cercurile de specialitate. Pentru contribuţiile sale indicatoare ale direcţiei în domeniul astronauticii, i se cuvine un loc de onoare în istoria ştiinţei şi tehnicii.

Wernher von Braun

Hermann Oberth-Părintele Navigației Spațiale

Hans Barth
48 RON

Adauga in cos

Estimare livrare curier:
26 septembrie

Din colectia: Știință și Viață

Poate vă interesează și următoarele cărți

Fragment Hermann Oberth-Părintele Navigației Spațiale

Cu prilejul vizitei sale în SUA, Hermann Oberth este primit şi la Casa Albă şi invitat să ţină o conferinţă în Capitoliu în faţa Comisiei pentru Navigaţia Spaţială din Congresul SUA. „Privirea aruncată din Cosmos asupra Pământului nostru”, îşi exprimă Oberth punctul de vedere la obiect, „ne arată ce mic, preţios şi fragil giuvaer ne este dat

pe mână. Ameninţarea Pământului vine astăzi nu de la un dezechilibru cosmic, ea vine în primul rând de la forţele întunecate din noi înşine — împreună cu cunoştinţele noastre tehnice!”

Gânduri şi îngrijorări similare îl preocupau însă pe pionierul navigaţiei spaţiale încă mult mai demult. În articole şi conferinţe (Responsabilitatea omului de ştiinţă, Despre sensul navigaţiei în spaţiul cosmic, „Cercetare, navigaţie spaţială, criza omenirii” ş.a.m.d.), care datează din anii cincizeci, Hermann Oberth intervine consecvent pentru ca rezultatele revoluţiei tehnico-ştiinţifice contemporane să fie utilizate raţional. Întrebarea: „Cercetarea, tehnica, ştiinţa şi cultura până acum ne-au făcut fericiţi?” [O 88] trece ca un fir roşu prin toate aceste contribuţii. Cert, marile progrese din ştiinţă şi tehnică au făcut într-adevăr posibile şi bombele atomice şi rachetele de luptă. Să fie acesta un motiv pentru a vrea să oprim progresul? Să ne întoarcem în timpurile „ciobanilor şi ţăranilor”? Să constea Răul în aceea că oamenii ştiu deja prea mult?La toate aceste obiecţii, Oberth răspunde clar şi hotărât: Nu. Motivaţia sa este limpede: „Cu cât cunoaşte cineva mai bine o regiune, cu atât mai mică este primejdia ca el să se rătăcească, şi cu cât mai mult ştie omenirea, cu atât mai mic este pericolul ca ea să greşească.

Stările de lucruri din zilele noastre sunt posibile nu fiindcă în unele domenii ştim prea mult, ci numai din cauză că în alte domenii nu cunoaştem îndeajuns. (…) Poluarea aerului şi a apei de exemplu nu o putem elimina din lume prin aceea că dăm foc la fabrici, nimicim sursele de petrol şi minele şi renunţăm la toate atomobilele, ci numai prin aceea că o întoarcere în epoca de piatră de altfel nici nu mai este posibilă.

Cartea a fost adaugata in cos