Descriere

În anul 1943, în plin război mondial, patru tineri, Hanna, Joseph, Lili și Gitta, se stabilesc într-un mic sat, lângă Budapesta, pentru a duce acolo o viață simplă care să le inspire arta.

În acea perioadă tulbure, Forțele Luminii - pe care cei patru prieteni le vor numi „Îngeri” sau „Maeștri interiori” – vor intra într-un dialog revelator cu ei, fapt care îi va pregăti pentru evenimentele tragice ulterioare. Doar Gitta Mallasz va supravietui ca să relateze mai apoi acest eveniment extraordinar.

Dialoguri cu îngerul

un document redactat de Gitta Mallasz
42 RON

Adauga in cos

Estimare livrare curier:
02 decembrie

Din colectia: Dincolo de Orient și Occident

Poate vă interesează și următoarele cărți

Fragment Dialoguri cu îngerul

Miercuri 19 aprilie 1944

Întâlnirea a 45-a

„Cel care măsoară”

 

Se răspândeşte zvonul că toţi evreii din Budapesta care au depăşit vârsta serviciului militar vor fi deportaţi în lagărele de muncă forţată.

În oraş s-a instalat panica. Joseph are un presentiment al viitorului său şi devine din ce în ce mai tăcut. Hanna suferă profund. Ea face tot posibilul pentru a nu arăta ce simte, dar ştim cu toţii ce luptă se dă în interiorul ei pentru a-şi păstra echilibrul. Lili nu mai are niciun moment de linişte. De dimineaţa până seara, elevele sale varsă asupra ei întreaga lor anxietate.

Cât despre mine, alerg de la un birou la altul, încercând cu disperare să-mi salvez prietenii. Dar peste tot domină dezorganizarea, incompetenţa şi apatia. O frică contagioasă a cuprins oraşul şi sentimentul acesta de panică este aproape de nesuportat. Toată lumea este deprimată.

 

„Cel care măsoară” vorbeşte:

Până şi pietrele cresc, arborii înfloresc, animalul iubeşte, doar omul îngroapă! El violează legea, distruge totul. Daţi naştere la roade!

Căci îmi repugnă să tai în carne vie. Verbul trăieşte în voi - dar smochinul steril va fi tăiat. Mugurele se deschide - va fi el floare, sau doar frunză?

În mâna-mi sabia de foc scapără scântei, dar sufletu-mi este tulburat.

Grădinarul imploră:

„ÎNCĂ O ZI VOI AFÂNA PĂMÂNTUL ÎN JURUL TRUNCHIULUI, DOAMNE! VOI RĂSPÂNDI ŞI FUM, POATE CĂ POMUL VA DA TOTUŞI ROADE! CU TOATE ACESTEA, DACĂ NU... ATUNCI TU ÎL VEI PUTEA TĂIA.

DAR ASCULTĂ-MĂ! EU SUNT GRĂDINARUL ŞI POMUL ÎMI ESTE DRAG”.

 

În mâna-mi sabia de foc scapără scântei, dar ştiu că voi tăia arborele dacă EL ordonă, căci sunt slujitorul SĂU.

Nu mă revolt, nici nu mă scandalizez. Misiunea Îngerului este grea, dar este gata să servească. Întotdeauna! Slujiţi! Zi şi noapte! Nu vă opriţi!

Multe talente v-au fost încredinţate, va trebui să daţi socoteală pentru ele! Priviţi! Cât este de bine să-L servim! Daţi naştere la roade, vă implor!

 

Niciodată vreo întâlnire nu m-a mişcat atât de tare. Cel mai sever şi mai inaccesibil dintre Maeştrii noştri ne-a rugat cu umilinţă să dăm naştere la roade! Hanna spune: „Dacă renunţăm acum, suntem pierduţi. Nici Pământul, nici Cerul nu ne vor mai deschide porţile, ci ambele ne vor expulza”.

Hanna are dreptate. Cum ne-am putut lăsa impresionaţi de situaţia exterioară, rupându-ne astfel de orice posibilitate de a cere ajutor Îngerilor noştri? Tragedia din jurul nostru ne-a molipsit şi ne-a contaminat pe toţi.

 

Vineri 21 aprilie 1944

Întâlnirea a 46-a

 

A început confiscarea caselor evreilor. Familiile de evrei sunt îngrămădite claie peste grămadă într-un cartier al Budapestei, unde intrările şi ieşirile sunt supravegheate. Nu ştim când va veni rândul lui Joseph şi al Hannei.

Însă, mulţumită ultimei întâlniri cu Îngerii, vom fi capabili să înfruntăm acest moment cu un pic mai mult calm. În exterior lucrurile nu s-au îmbunătăţit, ci dimpotrivă, însă noi ne-am schimbat. Iată de ce mesajul de astăzi este un cântec de bucurie.

 

-  EL vorbeşte, şi cel de-al Patrulea începe să cânte: Creaţi fără întrerupere!

Acţionaţi fără încetare!

Fără să ridicaţi mâna, şi chiar fără dorinţă expresă, voi acţionaţi, devenind astfel OM.

Forţa o primiţi din Cer, de la EL.

Cel de-al Cincilea vă vine în ajutor. Credinţa înflăcărează, ceaţa se risipeşte.

Cei care au ochi - văd.

Cei care au urechi - aud.

Cei care sunt muritori - trăiesc.

Cei care trăiesc - depun mărturie.

Cântec fără sfârşit, dar sfârşit al zidurilor: Babilonul s-a prăbuşit.

Cântecul zboară.

Beatitudine, Pace fără de sfârşit. Sfârşitul este începutul, la început era VERBUL, și VERBUL este în voi.

Căutaţi, căutaţi fără încetare! Cel ce caută găseşte.

Moartea degeaba vă mai pândeşte, ea nu vă va mai găsi.

Cântecul urcă.

Sămânţa a fost semănată.

Ea nu va mai fi retrasă dacă pământul este bun. Şi nu va mai aştepta mult timp.

Totul moare.

Numai sămânţa supravieţuieşte. Dirijaţi-vă atenţia numai către ea!

Impregnaţi-vă de energia ei, înălţaţi-vă odată cu ea şi odihniţi-vă în ea.

Cea mai mare forţă o are germenele în creştere.

Poate să fisureze și piatra, căci Gloria LUI locuieşte în interior. Noi vă servim pentru că EL locuieşte şi în voi.

Univers Nou, liber, adevărat, vast. Aici veţi putea locui.

Nimeni nu vi-l poate lua[1] dar voi, îl puteţi dărui.

Lumii îi este sete - în voi sursa. Lumea urlă - în voi liniştea.

Lumea plânge - în voi singura alinare. Deasupra legilor - Graţia Divină.

Deasupra vârtejului - Podul. Deasupra geamătului - Surâsul. Deasupra nebuniei - Pacea.

Nu sfârşitul războiului - ci Noul. Faceţi ca Noul să coboare în sfârşit!

JURAŢI PE CER CĂ ÎL VEŢI ÎMPLINI!

 

În exterior totul se afundă.

În interior, totul se împlineşte, şi vine - între Noul Cer şi Noul Pământ: OMUL

Bucuraţi-vă alături de noi! Cine este împotriva noastră?

Împreună descoperim certitudinea Noii Vieţi.

Fie ca surâsul să nu vă părăsească niciodată!

Cel ce nu reuşeşte să-l descopere rămâne prizonier. Întotdeauna cel ce acţionează prin EL este liber.

EL a vorbit, cel de-al Patrulea a cântat. Şi EL vă va vorbi în fiecare zi.

Ascultaţi cu atenţie!




Cartea a fost adaugata in cos