Pericolul statinelor

Vom începe prin a explica de ce statinele, prescrise atâtor diabetici și atâtor persoane a căror valoare „ridicată” a colesterolului ar induce un „risc” cardiovascular, nu fac parte din viziunea holistică despre sănătate și chiar se dovedesc a fi inutile și, mai mult de atât, sunt potențial periculoase. În mod evident, pentru a explica pericolele statinelor și de ce mă opun prescrierii lor pentru scăderea colesterolului, în 99 din 100 de cazuri, este important să informez cititorul despre concluziile cercetărilor făcute asupra acestora. Astfel, s-a demonstrat că acțiunea lor anti-inflamatoare – mai mult decât efectul lor pentru blocarea colesterolului – permite, într-o mică măsură, să diminueze riscurile crizelor cardiace, dar cu un procent risc/beneficiu relativ scăzut.

Cercetătorii au trecut în revistă 14 studii clinice randomizate controlate, finanțate de fabricanții de statine (cu excepția unuia), făcute pe 34 272 pacienți, între 1994 și 2006. În ciuda acestei examinări, ale cărui rezultate pot fi considerate părtinitoare, a rezultat că procentul mortalității la persoanele care nu utilizează statine era de 9 pentru 1000, contra 8 pentru 1000 la utilizatorii de statine. Datele sugerează că utilizarea statinelor a împiedicat decesul a 1 dintre 1000 de persoane, pentru un cost public de un milion de dolari. Studii făcute anterior asupra utilizării statinelor au arătat că acest câștig al unei vieți dintr-o mie, scutită în aparență de boli cardio-vasculare, ar fi anulat un număr echivalent de decese datorate efectelor secundare datorate utilizării statinelor, cum ar fi insuficiența hepatică, insuficiența renală, insuficiența cardiacă, sinuciderile și alte accidente diverse. Studiile arată că, din punct de vedere global, 66-75% din vânzările statinelor nu sunt de nicio utilitate pentru patologiile cardiovasculare. O concluzie prudentă a acestei discuții despre statine este că nici un element nu justifică utilizarea preventivă a statinelor în caz de colesterol ridicat dacă nu au existat atacuri sau boli cardiace. Un mod de viață și o alimentație sănătoasă ne protejează și față de crizele cardiace într-un mod mult mai sigur decât statinele. Utilizarea curentă a statinelor poate fi la originea unor complicații serioase, putând fi chiar fatale. Într-adevăr, acțiunea statinelor blochează inhibitorii de HMG-Co-A reductază, blocând astfel producerea de colesterol de către ficat, proces la originea efectelor nefaste ale statinelor. Acest blocaj al ficatului slăbește în general mușchii și în particular inima. Totodată, statinele blochează producerea CoQ10, necesară pentru buna funcționare atât a forței inimii, cât și a mușchilor. În 1988 și 2010, Swedish Adverse Drug Reaction Advisory Comitee a constatat că efectul secundar cel mai răspândit, datorat utilizării statinelor, era apariția leziunilor hepatice, reprezentând 57% din ansamblul efectelor secundare ale statinelor. Legătura de cauzalitate cu acest tip de leziuni este puternică. Acestea merg de la decese datorate unei insuficiențe hepatice acute, până la icter. În măsura în care nu s-a stabilit științific nicio legătură între bolile cardiace și posibilitatea de a reduce nivelul colesterolului în mod natural – cu un regim alimentar fără restricție a lipidelor, a grăsimilor nesaturate, compus în proporție de 25-45% din glucide sau pur și simplu un regim fără zahăr alb, făină albă, grăsimi trans (margarină, uleiuri hidrogenate, uleiuri prăjite intens, materii vegetale saturate), pesticide, erbicide, produse transformate, junk-food și OGM-uri –, este total inutil să ne punem viața în pericol cu statinele. Cercetările au demonstrat că dacă anumiți subiecți care s-au vindecat de leziuni hepatice după oprirea statinelor începeau din nou să le ia, repornea procesul care era la originea leziunilor. Datele obținute de la mai mult de două milioane de utilizatori de statine, cu vârsta între 30-84 ani, în Anglia și Țara Galilor, a permis identificarea unor disfuncții hepatice, de la moderat la important, printre efectele secundare ale statinelor. Statinele pot provoca numeroase efecte secundare, inclusiv probleme de memorie, de la ușoare la grave, tulburări ale somnului și schimbări ale dispoziției. Proiectul de cercetare din  San Diego, California, „Statin Effects Study”, a citat mii de cazuri de utilizatori de statine cu tulburări ale memoriei. Prin aceasta se subînțelege că statinele ar fi asociate cu o deteriorare a creierului. Conform datelor existente, tulburările de memorie ar fi al doilea efect secundar cel mai răspândit al statinelor, după durerile musculare. Cercetări făcute la Massachusetts General Hospital și Facultatea de Medicină de la Harvard au concluzionat că persoanele care au fost victime ale unui AVC nu ar trebui să ia statine, care n-ar face decât să crească riscul unui al doilea AVC.

În 2007, o meta-analiză a 41 000 de dosare ale unor pacienți a revelat că incidența cancerelor era mai ridicată la persoanele care luau statine pentru scăderea colesterolului. Statinele sunt bănuite de a fi responsabile și de creșterea riscurilor de insuficiență cardiacă (ceea ce nu are nimic de-a face cu crizele cardiace  și arterioscleroza). Fac aici aluzie la faptul că prin blocarea enzimei CoQ10, statinele antrenează o diminuare a forței și a energiei mușchiului cardiac, putând, prin urmare, să provoace o insuficiență și tulburări cardiace. Un studiu apărut în Clinical Cardiology a revelat că funcțiile cardiace erau mai bune la grupul martor decât la grupul care lua statine. S-a descoperit, de asemenea, că folosirea statinelor era legată de o „diminuare a funcției miocardice a inimii”. Pierderea de CoQ10 antrenează atât o pierdere a energiei celulare, cât și o creștere a radicalilor liberi. Canada a tras un semnal de alarmă referitor la riscurile de epuizare a CoQ10 provocate de statine. Din păcate, FDA și SUA nu au prevenit pe nimeni de acest risc și majoritatea oamenilor ignoră acest fapt. Statinele pot, de asemenea, să reducă colesterolul până la valori sub 1,59. Printre simptomele asociate unei valori mici a colesterolului, sub 1,59, se întâlnesc dezechilibrele emoționale, chiar o creștere a cazurilor de depresie și de suicid, comportamentele violente, dezechilibrele hormonale, pierderea memoriei, accidentele vasculare cerebrale și chiar boala lui Parkinson. Prin urmare, trebuie să facem în așa fel încât valoarea colesterolului nostru să nu coboare sub 1,59. În 1990, o meta-analiză a 19 studii a revelat că procentajul mortalității era superior cu 10-20% la bărbații și femeile al căror colesterol era mai mic de 1,60, în comparație cu cei pentru care valoarea sa era cuprinsă între 1,60 și 1,99. Statinele antrenează și o creștere a incidenței diabetului de tip 2 cu 9% și astfel și cea a hiperglicemiei, asociate cu o stare de prediabet și cu picurile de glucoză postprandială. Cercetătorii au constatat, totodată, că medicamentele care conțin statine provoacă o creștere reală a nivelului de insulină, ceea ce nu este bine deloc pentru sănătate și longevitate în general. Această creștere a insulinei conduce la o cascadă de citokine inflamatorii și o creștere a nivelului de cortizol, care duce la  o creștere a grăsimii abdominale și cazuri de hipertensiune, de atacuri cardiace, de oboseală cronică, de disfuncții ale tiroidei, de Parkinson, de Alzheimer și cancer. Sunt riscuri serioase asociate utilizării statinelor, cuplate cu rezultate nesemnificative ale valorilor colesterolului, căci nu există o dovadă a legăturii între o valoare a colesterolului până la 2,60-2,70 și o creștere a incidenței de crize cardiace.

În 2009, un articol a arătat că statinele cresc glicemia persoanelor diabetice și a celor ne diabetice. În acest studiu făcut asupra a 340 000 de persoane, glucoza sanguină a non-diabeticilor a crescut cu 7 puncte, în timp ce la diabeticii care luau statine această creștere era de 39,9 puncte.

Statinele au un impact și asupra bunei funcționări a vitaminei D, căci producerea acestei vitamine depinde de colesterol. Se știe că o cantitate suficientă de vitamina D diminuează și rezistența la insulină. Evitarea unei valori prea joase a colesterolului permite și evitarea unei deficiențe în vitamina D. Suprimarea CoQ10 de către statine pune și ea o mare problemă, căci aceasta este un nutriment foarte important pentru celulele ficatului, ajută la menținerea unei glicemii normale și protejează contra riscului de insuficiență cardiacă, hipertensiune arterială și criză cardiacă. O valoare mică a CoQ10 este asociată și cu o pierdere musculară și cu durerea, efecte secundare din lunga listă enumerată. La persoanele în vârstă aceste simptome sunt accentuate, căci ele au deja o pierdere musculară din cauza lipsei de exercițiu. La ora actuală există 900 de studii care dovedesc efectele nefaste ale statinelor. Aceste studii arată clar că nu este necesară luarea statinelor pentru a face să scadă valoarea colesterolului. În ciuda acestui fapt, ele continuă să fie prescrise diabeticilor pentru a lupta împotriva colesterolului și pentru diminuarea inflamației. S-a demonstrat însă că o alimentație bazată pe crudități permite lupta eficace împotriva inflamației, oferind astfel o alternativă statinelor.

Dr. Gabriel Cousens, Tratarea diabetului – Cum să demistificăm incurabilitatea diabetului